1. Electrocardiograma - EKG inregistreaza activitatea electrica a inimii.
- Acest test traduce activitatea electrica a inimii in unde. Sistemul electric natural declanseaza contractia miocardului si ejectia sangelui de la inima la plamani si catre restul organelor interne.
- Aceasta investigatie este utila in diagnosticul bolii coronariene ischemice ( infarct miocardic, angina pectorala instabila, angina pectorala de efort ), a pericarditelor, cardiomiopatiilor, tulburarilor de ritm si de conducere, dezechilibrelor electrolititice.
- Tehnica de investigatie este urmatoarea: electrozii atasati pe tegumente sunt conectati la electrocardiograf, iar ulterior este printata electrocardiograma. Acest test se realizeaza in siguranta, fara riscuri si dureaza intre 5 si 10 minute.
2. Ecocardiografia este o investigatie noninvaziva ce analizeaza structura si functia cordului cu ajutorul ultrasunetelor.
Astfel se pot identifica eventualele anomalii ale muschiului, septurilor si valvelor inimii. Ecografia cardiaca a devenit o metoda de rutina in diagnosticul, aprecierea severitatii si ghidarea tratamentului pentru majoritatea afectiunilor cardiovasculare. Este folosita atat in urgentele cardiovasculare, cat si in bolile cronice.
Exista mai multe moduri de examinare ecografica: ecografia in mod M, ecografia bidimensionala, ecografia Doppler (pulsat, spectral si color) si ecografia tridimensionala (3D). Toate aceste moduri dau informatii complementare si sunt folosite pentru o evaluare cardiaca completa, succesiv sau simultan.
- Ecografia in mod M reda miscarea structurii cardiace urmarite in functie de timp. Se caracterizeaza prin rezolutie temporala foarte buna. Este utila pentru efectuarea exacta a unor masuratori: distante, grosimea peretilor, fractie de scurtare, etc.
- Ecografia bidimensionala permite vizualizarea tuturor structurilor cardiace: cavitati, pereti, valve, pericard; ofera date morfologice si de functie cardiaca: dilatarea cavitatilor, hipertrofia peretilor, aspectul si miscarea valvelor, contractilitataea miocardului, prezenta de lichid in pericard, etc.
- Examinarea Doppler permite vizualizarea curgerii sangelui in cavitatile cardiace si efectuarea unor masuratori hemodinamice utile pentru cuantificarea severitatii unor boli: valvulopatii, cardiomiopatii, hipertensiune pulmonara, etc.
- Ecografia tridimensionala este tehnica cea mai noua si mai complexa de analiza a structurilor si functiei contractile a inimii in special in cazul bolilor valvulare, malformatiilor congenitale si a cardiomiopatiilor. Utilizeaza un numar indefinit de sectiuni virtuale ce permit reconstructia anatomica tridimensionala a cordului in miscare.
3. Ecografia transesofagiana este o metoda de diagnostic semiinvaziva, intrucat presupune examinarea cordului cu ajutorul unei sonde (transductor) introduse in esofag (procedura similara cu cea folosita la endoscopiile digestive). Esofagul este situat exact in spatele inimii ceea ce permite obtinerea unei imagini de calitate superioara fata de ecografia transtoracica in cazul anumitor structuri cardiace si a aortei ascendente si descendente toracice.
Este indicata:
- atunci cand ecografia transtoracica nu poate furniza toate datele necesare: vizualizarea atriului stang, care este situat cel mai posterior si a unei portiuni din acesta numita urechiusa. Urechiusa stanga este locul unde se formeaza de obicei trombii (cheaguri de sange) la pacientii cu fibrilatie atriala si nu poate fi vizualizata decat prin ecografie transesofagiana.
- pentru vizualizarea valvei mitrale, a aortei toracice, intraoperator
- in alte situatii in care ecografia transtoracica nu ofera informatii suficiente
4. Ecografia vasculara consta in examinarea bidimensionala si Doppler (Triplex) a structurilor vasculare.
Acest tip de investigatie ofera date morfologice: aspectul peretilor vaselor, prezenta, marimea si aspectul placilor de aterom, prezenta trombilor, etc.
Examinarea Doppler furnizeaza informatii legate de curgerea sangelui in vase si despre severitatea leziunilor: stenoze, ocluzii, etc.
Este indicata:
- atat in diagnosticul bolilor arteriale, cat si acelor venoase: sindrom de ischemie periferica acuta sau cronica, stenoze carotidiene, stenoze de artere renale, tromboza venoasa, boala varicoasa, urmarirea pacientilor vasculari postoperator sau dupa angioplastie.
Testul de efort este o metoda de diagnostic si apreciere a severitatii bolii coronariene ischemice, a aritmiilor precum si o metoda de evaluare a capacitatii functionale in valvulopatii, unele forme de cardiomiopatie sau boli congenitale, etc..
Prin intermediul unor electrozi montati pe corpul pacientului, (la fel ca la electrocardiograma de repaus) este inregistrata electrocardiograma in timp ce pacientul merge pe o banda rulanta sau o bicicleta fixa.
Viteza si inclinarea ( panta) acestui covor respectiv rezistenta la pedalare sunt crescute la intervale regulate de timp. In acest fel creste intensitatea efortului si implicit consumul de oxigen al inimii.
Pe tot parcursul probei sunt monitorizate tensiunea arteriala si electrocardiograma pacientului.
Avand in vedere consumul crescut de oxigen, prin testul de efort se poate diagnostica prezenta unor leziuni coronariene care nu produc modificari pe electrocardiograma de repaus.
Este indicata:
- in primul rind pentru diagnosticul si stratificarea riscului in cardiopatia ischemica.
- atunci cand anamneza, examenul clinic si celelalte investigatii nu sunt suficiente pentru a stabili diagnosticul de cardiopatie ischemica.
- pentru stabilirea severitatii bolii atunci cand diagnosticul este clar.In functie de pragul de efort pe care il poate atinge pacientul se poate stabili atitudinea terapeutica: controlul factorilor de risc si limitarea la tratament medicamentos sau trecerea la investigatii mai complexe (coronarografie).
- in urmarirea bolnavilor care au beneficiat de diverse metode de tratament - medicamentos, angioplastie, by-pass aorto - coronarian.
5. Monitorizarea Holter - ECG ( 24 - 48h ) permite inregistrarea electrocardiogramei pe perioada de timp stabilita oferind informatii despre activitatea electrica a inimii, pe tot parcursul unei zile normale de munca.
Aceasta inregistrare se obtine prin intermediul unor electrozi montati pe corpul pacientului , electrozi ce sint conectati la un recorder prins la curea.
Pacientul trebuie sa se prezinte pentru montarea sistemului si sa revina a doua sau a treia zi pentru interpretarea informatiilor de catre medicul cardiolog.
Este recomandata pentru:
- diagnosticarea si evaluarea severitatii aritmiilor cardiace si a tulburarilor de conducere. Aritmiile si tulburarile de conducere pot fi permanente si atunci vor fi evidentiate cu ajutorul unei electrocardiograme obisnuite. Cand aceste tulburari sunt intermitente, ele nu sunt surprinse in timpul unei electrocardiograme, dar monitorizarea Holter le poate evidentia.
- in cazul palpitatiilor si a pierderilor de cunostinta ( sincope).
- in absenta simptomelor, in anumite boli cu risc crescut de aritmii sau pentru evaluarea eficientei tratamentului antiaritmic.
- diagnosticarea ischemiei silentioase - ischemie care produce modificari electrocardiografice, dar nu este insotita de durere.Monitorizarea ambulatorie poate fi si combinata TA si ECG - constand in inregistrarea in perioada de timp stabilita atat a ritmului cardiac cit si a tensiunii arteriale.
6. Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale (ABPM) este o metoda de masurare a tensiunii arteriale timp de 24-72 de ore, la intervale de timp regulate, in timp ce pacientul isi desfasoara activitatea zilnica.
Studiile arata ca aceasta metoda este superioara masuratorilor clinice.
Este indicata in:
- Hipertensiunea de "halat alb"
- Hipertensiunea arteriala de granita
- Hipertensiunea arteriala nocturna
- Hipotensiunea arteriala
- Evaluarea eficacitatii tratamentului antihipertensiv
7. Coronarografia este procedura imagistica de electie ce permite diagnosticul cardiopatiei ischemice, stabileste optiunile de tratament (medical, interventional sau chirurgical) si determina prognosticul.
- Aceasta procedura consta in injectarea substantei de contrast la nivelul arterelor coronare (arterele ce iriga muschiul inimii) si vizualizarea lor cu ajutorul razelor X urmata de inregistrarea digitala a imaginilor.
- Coronarografia identifica stenoze, ocluzii, tromboze, dilatari anevrismale ale arterelor coronare.
- Pe linga coronarografie se poate folosi si o alta metoda imagistica cum ar fi ecografia intravasculara (IVUS) ce permite vizualizarea cu o acuratete maxima a peretelui vascular si a placii de aterom.
